ONG mic, impact mare: de ce ai nevoie de o strategie

Multe ONG‑uri mici trăiesc din proiect în proiect. Azi un training, mâine o tabără, poimâine o campanie. Fiecare proiect are sens luat separat, dar, la un moment dat, echipa obosește și apare întrebarea: „Noi, de fapt, încotro ne ducem?". Aici intră în joc strategia.

Proiecte vs. direcție strategică

Un proiect este un set de activități cu început și sfârșit clar, buget și rezultate definite. O strategie este răspunsul la întrebarea: de ce facem aceste proiecte și în ce direcție vrem să „tragă" ele, puse la un loc.

Fără o minimă strategie, ajungi să accepți proiecte doar pentru că „sunt bani", nu pentru că te duc undeva. Pe termen scurt poate funcționa, pe termen lung te împrăștie.

Cum arată o strategie minimă pentru un ONG mic

Nu ai nevoie de un document de 50 de pagini. De multe ori, e suficient:

• o frază clară despre schimbarea pe care vrei să o vezi (misiune);
• 2–3 direcții mari de acțiune (ex: educație, sprijin direct, advocacy);
• criterii simple pentru ce tip de proiecte accepți și ce nu;
• o idee despre cum vei măsura, în 2–3 ani, dacă ești mai aproape de ce ți‑ai propus.

De ce e important să știi la ce spui „nu"

ONG‑urile mici sunt adesea tentate să spună „da" la orice oportunitate: „poate nu mai vine alta". Problema e că fiecare „da" în plus înseamnă timp și energie luate de la altceva.

O strategie îți dă curajul să spui: „proiectul acesta e bun, dar nu este pentru noi acum" – fie pentru că se abate de la misiune, fie pentru că ar consuma resurse pe care nu le ai. A spune „nu" la timp e, de multe ori, mai sănătos decât a spune „da" și a te arde.

Exemplu de parcurs: de la proiect ocazional la program recurent

Un ONG începe cu un proiect de vară pentru copii dintr‑o comunitate. Le place, revin anul următor, apoi încă o dată. În al treilea an, își dau seama că, de fapt, ceea ce fac este mai mult decât o tabără: e un program de sprijin educațional recurent.

Când recunoști aceste tipare, poți transforma „ceva ce se întâmplă din când în când" într‑un program asumat: îți propui un număr clar de copii, un calendar anual, cauți finanțări potrivite pentru asta. Asta îți stabilizează și poziționarea, și relația cu partenerii.

Cum te ajută consultanța aici

Uneori, e greu să vezi din interior încotro te îndrepți. O discuție cu cineva din afară te poate ajuta să observi ce deja faci bine, unde te risipești și cum ai putea formula în 1–2 pagini o strategie realistă. Nu pentru a „da bine la finanțatori", ci pentru a vă fi vouă mai clar ce vreți să construiți în următorii ani.