Mulți oameni încep să completeze o cerere de finanțare cu gândul „mă uit în ghid și mă descurc". De cele mai multe ori, ce îi încurcă nu sunt paragrafele de lege, ci câteva capcane aparent mici care se repetă aproape în fiecare proiect respins.
1. Obiective prea generale sau rupte de realitate
„Vrem să creștem calitatea vieții în comunitate" nu este un obiectiv de proiect, e o dorință. Un obiectiv util spune ce schimbi, pentru cine și în ce interval de timp. De exemplu: „Să creștem rata de participare la activități educaționale pentru 50 de copii din X, în 12 luni".
Când obiectivele sunt prea generale, restul formularului devine vag: nu e clar ce măsori, ce raportezi, ce înseamnă „a ieșit bine".
2. Buget făcut „la grămadă", fără legătură cu activitățile
O altă greșeală este să pornești de la un total („am voie 200.000 euro") și să împarți banii pe linii de buget, fără legătură directă cu activitățile. Evaluatorul se uită dacă ce ai bugetat are sens pentru ce spui că vei face.
Dacă ai trecut echipamente scumpe, dar activitățile în care le folosești sunt descrise în două rânduri, ceva nu se leagă. În sens invers, dacă promiți multe activități și indicatori, dar bugetul e minim, e clar că subestimezi munca necesară.
3. Lipsa unei povești coerente de la început până la final
Un proiect bun se citește ca o poveste: problema → soluția propusă → cum o pui în practică → ce rezultate obții. În proiectele slabe, fiecare secțiune pare scrisă separat: alt limbaj la analiză, alt ton la activități, altceva la buget.
Când nu există fir roșu, evaluatorul nu mai vede legătura dintre bani, activități și rezultate. Ține minte: fiecare euro din buget trebuie să aibă un „de ce" și un „unde apare în logica proiectului".
4. Subestimarea timpului și resurselor pentru implementare
Pe hârtie, totul încape într‑un an. În realitate, ai concedii, alte proiecte, întârzieri la achiziții, aprobări interne. Mulți își construiesc un grafic de implementare optimist, în care totul merge lin și toată lumea lucrează doar la acel proiect.
Un plan realist lasă spațiu pentru întârzieri, blocaje și perioade mai aglomerate. Dacă totul este la limită, orice mică problemă poate deraia proiectul și îți poate crea dificultăți mari la raportare.
5. Neacordarea atenției la detaliile tehnice din ghid
De multe ori, proiectele pierd puncte sau devin neeligibile din motive aparent „mărunte": un document lipsă, o anexă pe alt format, un termen depășit cu câteva ore. Toate acestea nu țin de calitatea ideii, ci de atenția la instrucțiuni.
Oricât de bun ar fi conținutul, dacă nu respecți regulile jocului, proiectul poate pica la verificarea administrativă. De aceea, cineva trebuie să fie responsabil strict de partea de „birocrație", nu doar de text.
Concluzie
Nu trebuie să devii specialist în finanțări ca să completezi o cerere bună, dar e important să fii atent la aceste cinci puncte. Dacă simți că nu le poți gestiona singur, măcar pe partea de structură și verificare tehnică, merită să ceri o a doua opinie înainte să apeși „Trimite". Uneori, o revizie din afară face diferența între „aprobat" și „respins la detalii".